Intretinerea plantelor de acvariu
Plantele de acvariu au nevoie de un anumit număr de nutrineti organici şi minerali pentru a menţine o creştere constantă şi o stare generală sănătoasă. Mulţi dintre aceşti nutrienţi sunt necesari doar în proporţii foarte mici, dar fără ei funcţiile biologice vitale ale plantei de acvariu nu pot fi îndeplinite corespunzător. Nutrienţii pot fi consideraţi că “hrana” planetei de acvariu. Fără o hrană adecvată vor apărea probleme de sănătate şi plantă de acvariu se va “îmbolnăvi”. Numărul de nutrineti de care fiecare plantă în parte are nevoie poate fi obţinut în mai multe feluri. Verificând funcţia diverşilor nutrineti, prezenţa lor în acvariu şi înţelegând importanţa lor vom putea crea uşor o “listă de cumpărături” pentru sursele corecte de fertilizare.
Macro şi micronutrientii necesari plantelor de acvariu
Nutrinetii de care are nevoie o plantă de acvariu sunt deseori denumiţi macro şi micronutrineti, în funcţie de cantitatea de nutrinet de care are nevoie o plnata de acvariu.
Macronutrientii sunt nutrinetii de care o plantă de acvariu are nevoie în cantităţi mai mari. Aceştia includ: calciu, carbon, hidrogen, magneziu, nitrogen, oxigen, fosfor, sulf şi potasiu. Mulţi macronutrienti sunt deja disponibili în acvariu. De exemplu oxigenul şi hidrogenul sunt de cele mai multe ori prezenţi în cantităţi mai mut decât suficiente, iar calciul şi nitrogenul sunt de ele mai multe ori de asemenea prezenţe. Calciul este prezent în cantităţi mici doar în apă foarte moale, iar nitrogenul poate fi absorbit de plante sub formă de nitraţi şi amoniu, care sunt prezente în mod normal într-un acvariu ca rezultat al filtrării biologice şi a descompunerii resturilor organice din acvariu. Aşadar, singurii macronutrineti pentru plantele de acvariu de care un acvariu are nevoie în plus sunt: carbonul, magneziul, fosforul, sulful şi potasiul.
Micronutrientii sunt necesari doar în cantităţi foarte mici, Micronutrientii includ bariul, cuprul, manganul, nichelul, fierul, zincul, clorul. Şi micro şi macronutrientii sunt lin mod egal necesari pentru sănătatea plantelor din acvariu. În timp ce plantele de acvariu folosesc macronutrientii pentru componente structurale, precum celulele, proteinele şi grăsimile, micronutrinetii sunt folosiţi pentru funcţia celulelor şi activarea enzimelor vitale. Micronutrientii pot fi consideraţi importanţi pentru managementul şi controlul corect al biologiei plantei de acvariu. Aceştia pot fi găsiţi în mulţi fertilizatori lichizi, ca şi în multe surse de apă, dar sunt consumaţi repe în acvariu, atât de plante cât şi de moleculele organice din acesta.
Surse de nutrineti pentru plantele de acvariu
În acvariu nutrienţii pot fi oferiţi plantelor prin diverse surse. Pentru că plantele de acvariu îşi procură nutrineti atât prin rădăcini cât şi prin frunze, nutrienţii trebuie să fie prezenţi atât în substratul acvariului cât şi în apă. Micronutrientii sunt necesari în cantităţi infime şi sunt prezenţi de obicei în majoritatea surselor de apă de acvariu. Totuşi unii dintre ei se pot uni cu alte elemente, creaind molecule mai mari, care nu mai sunt disponibile plantelor. Deseori e necesar ca aceşti micronutrienti să fie înmulţiţi prin adăugarea de fertilizator lichid în apa acvariului sau de fertilizator solid în substratul acestuia. Singura diferenţă între fertilizatorul lichid şi fertilizatorul solid este că cel lichid trebuie înlocuit săptămânal sau la 2 săptămâni, în timp ce fertilizarea substratului persista o perioadă mai lungă. Substratul acvariului acţionează ca un depozit pentru anumiţi nutrienţi. Lipsa mişcării apei şi a nivelurilor înalte de oxigen în anumite acvarii cu substrat compact va preveni mişcarea în toate părţile a nutrienţilor, oxidarea acestora, crearea diverşilor compuşi cu carbonul, sau alte modalităţi de a fi inacesibili plantelor. Aşadar, numărul mare de materie organică din majoritatea substraturilor acvariilor permite plantelor să ajungă la nutrienţi în mod natural. Această materie organică poate fi obţinută folosind fertilizarea substratului cu tablete sau mixturi speciale pentru fertilizarea substratului de acvariu.
Substanţe bogate în nutrienţi pentru plantele de acvariu
Substanţe bogate în nutrienţi gata preparate sunt disponibile ca substraturi de bază, folosite ca atare sau care să fie amestecate cu cantităţi mici de substrat inert. Aceste tipuri de substrat sunt bogate în mulţi nutrineti necesari plantelor de acvariu, şi care nu se pot aduce în alt mod în acvariu (prin apă sau procese naturale). În acvarii, nutrienţii din substraturi sunt eliberaţi încet, în timp îndelungat, făcând substraturile cu îngrăşământ o soluţie ideală şi de durată. Majoritatea substraturilor cu îngrăşământ vor începe să-şi epuizeze stocul de nutrienţi abia în 2-3 ani. Cu toate aceste, dacă obişnuiţi să schimbaţi apa în cantităţi mici şi în mod regulat, permiţând astfel deşeurilor organice să se depună pe substrat, acesta va “suge” nutrienţii şi îi va eliberă în timp pe o periaoda oricât de lungă. De cele mai multe ori schimbarea apei în cantităţi mici, în mod regulat, şi adăugarea îngrăşământului lichid pe bază de fier, vor fi suficiente pentru a da posibilitatea substratului de îngrăşământ solid să funcţioneze pe o perioadă nelimitată.
Îngrăşământul pe bază de tablete pentru plantele de acvariu
Ingrasmintele pe bază de tablete crează o provizie locală de nutrienţi pentru plantele de acvariu. Tabletele sunt forme concentrate de substanţe bogate în nutrienţi şi mai ales în fier. Unele plante cu creştere rapidă folosesc cantităţi mari de fier, şi dacă adaogaţi astfel de tablete la rădăcinile acelor plante de acvariu veţi preveni scăderea cantităţii de fier din întreaga apa a acvariului. De asemenea, astfel veţi ajuta celelalte plante din acvariu, care nu pot să acumuleze fierul atât de repede şi care ar putea să rămână fără posibilitatea de a-l mai procura. Nu folosiţi tablete ca o soluţie pentru întreg acvariul, ca sursa de fertilizare, ci doar pentru a oferi o sursă în plus de fertilizare anumior plante de acavriu, care au nevoie de aceasta. Atunci când folosiţi substrat cu îngrăşământ solid nu este nevoie să folosiţi tablete cu nutrineti, nici măcar local, la o anumită planta.
Îngrăşământul lichid pentru platele de acvariu
Aveţi în vedere faptul că fertilizarea în exces poate crea probleme în acvariul dumneavoastră, şi nu exageraţi cu îngrăşământul lichid. În caz contrar o să apară probleme cu algele şi cu toxicitatea metalelor. În mod generic, atunci când e vorba de fertilizatorii lichizi, primeşti ceea ce ai plătit. Produsele de cea mai bună calitate, care conţin cantitatea corectă de nutrienţi şi cărora nu le lipseşte nici un nutrient pentru plantele de acvariu au şi un preţ pe măsură.
Fertilizarea lichida este cea mai utilă la suplinirea lipsei cantităţii de fier din apa acvariului. Deşi fierul este necsar în cantităţi foarte mici el de cele mai multe ori nu se găseşte în apă din acvariu, decât dacă este eliberat în md treptat de un substrat pe bază de ingrasamand solid. De cele mai multe ori micronutrientii din îngrăşământul lichid vor deveni nedisponibili plantelor pentru că vor forma repede compuşi chimici sau se vor oxida. De aceea, dacă folosiţi numai îngrăşământ lichid, este bine să-l folosiţi în fiecare săptămână sau din 4 în 4 zile.
Fertilizarea cu dioxid de carbon a plantelor de acvariu
La cele mai multe plante de acvariu fertilizare cu CO2 este vitală pentru sănătatea plantelor şi este de cele mai multe ori factorul care limitează creşterea excesivă. Fără CO2 plantele nu pot produce fotosinteza şi deci nu pot produce energia de care au nevoie pentru a susţine funcţiile fiziologice de bază. Există câteva modalităţi de a introduce CO2 în acvariu. Este creat în mod natural de respiraţia peştilor şi a plantelor, dar cel mai mult de bacteriile care descompun materia organică. Multe substraturi-îngrăşământ eliberează în mod constant CO2 care poate fi folosit de plantele de acvariu. Totuşi, cantităţile de CO2 astfel produse sunt minime şi nu vor fi de ajuns pentru planetele de acvariu din acvariile bine plantate. De aceea, fertilizarea cu CO2 este necesară. Există diverse aparate proiectate să introducă CO2 în acvariu, între ele găsindu-se şi dispozitive ce folosesc tablete cu eliberare treptată de CO2, introdus direct în apă de acvariu. Scopul este acela de a ţine gazul în contact cu apă cât mai mult timp, pentru că plantele să aibă timp suficient să-l absoarbă.
Aşezarea plantelor în acvariu
Înainte de a pune plantele în acvariu e bine să-ţi faci un plan, măcar mental, referitor la felul în care ar trebui să arate acvariul. Acest plan trebuie să includă poziţia şi aranjamentul pietrelor, al structurilor din lemn şi a plantelor de acvariu. Astfel vei şti din start cum să începi amenajarea acvariului.
Plantele de acvariu se clasează în mai multe categorii, în funcţie de felul în care cresc şi de forma pe care o au.
1. Plantele de acvariu de prim plan
Plantele de acvariu de prim plan sunt mici, specii care cresc puţin în înălţime şi formează deseori covoare de verdeaţă. Aceste plante acvatice cresc de obicei în apele puţin adânci şi au nevoie de lumină puternică. Aşează în acvariu plantele de prin plan în faţa celor de plan secundar sau de fundal.
2. Plantele de acvariu de plan secundar
Plantele de plan secundar sunt plante de mărime medie, care se încadrează armonios în spatele plantelor de prim plan, dar în fata plantelor de fundal. Aceste plante pot ascunde vederii aspectele mai neplăcute ale plantelor de fundal.
3. Plantele de acvariu de fundal
Plantele de fundal sunt de obicei specii înalte şi pot fi folosite pentru a ascunde aspectele neplăcute ale cablurilor, încălzitoarelor, filtrelor, etc. Aceste plante de acvariu cresc de obicei repede şi necesită mai puţină lumină decât celelalte tipuri de plante de acvariu.
4. Plantele de acvariu – tufiş
Acest tip de plante sunt de obicei plante de plan secundar sau de fundal care arată bine atunci când sunt mai multe şi formează un fel de tufiş. Acest tip de plante se înmulţesc de obicei foarte uşor prin tăiere.
5. Plantele de acvariu – specimen
Plantele specimen sunt de obicei specii mari, decorative, care sunt plantate doar câte una în zona de fundal sau în zona de mijloc a acvariului. Plantele specimen sunt deseori folosite ca un centru de interes a acvariului şi uneori sunt scoase în evidenţă printr-o lumină focalizată pe ele.
6. Plantele de acvariu – de contrast
Plantele care au un aspect diferit pot fi folosite ca elemente de contrast faţă de celelalte specii de plante din acvariu. Plantele cu frunze roşii crează contraste interesante cu cele cu frunze verzi, în timp ce plantele cu frunze mărunte pot fi folosite ca un contrast de forma faţă de cele cu frunze mari, rotunde. Când sunteţi interesaţi de crearea contrastelor plantaţi plantele cu culori, mărimi sau forma asemănătoare departe una de alta, şi plante cu culori, forme şi mărimi diferite aproape una de alta.
7. Plantele de acvariu – plutitoare
Plantele de acvariu plutitoare au nevoie de multă lumină, dar în acelaşi timp trebuie să fie protejate de arsuri ale frunzelor, lăsându-se distanţa între ele şi sursa de lumină. Plantele plutitoare se înmulţesc deseori foarte repede şi într-o perioadă scurtă de timp ocupa tot acvariul şi blochează lumina. Plantele plutitoare trebuiesc ţinute în afară sursei de lumină de care au nevoie plantele de dedesubt, mai ales cele care au nevoie de multă lumină.
0.000000
0.000000
Like this:
Be the first to like this post.
Un crevete foarte activ în acvariu şi poate fi urmărit aproape tot timpul, nu mai vorbim de coloritul lui albăstrui care iese în evidenţă şi este extrem de atractiv şi decorativ. El este puţin transparent asemănător cu sticla uneori pe cap şi corp îi apăr dungi maroni. Este paşnic şi pate fi păstrat cu restul vieţuitoarelor din acvariu, mai puţin cu cele care îl pot ataca sau chiar răni şi mânca. Când vine vorba de mâncare nu este deloc pretenţios el mănâncă algele de prin acvariu şi resturile de hrană de pe fundul acvariului. Este unul dintre cei mai mici creveţi de apă dulce ajunge la maturitate la o dimensiune în jur de 1,5 maxim 2 cm. Să nu uităm că este şi una dintre speciile de creveţi foarte rapid şi foarte greu de observat prin acvariu mai ales dacă este bine plantat. Acest crevete poate să trăiască în jur de 2 ani şi are nevoie de o temperatură a apei în jur de 19-29 de grade celsius şi un pH de 6,5-8,5 şi duritatea totală a apei de 15 DGH.
